Foto: Avocat Cristina Florea-Bucșă
Succes în instanță: Fiica este declarată unic moștenitor asupra averii părinților de 31.760mp teren și casa părintească, iar fiul dezinteresat își pierde partea de moștenire
Florea, Bucșă & Asociații - Casă de Avocatură Suceava
Succesiunea și partajul succesoral presupun stabilirea moștenitorilor unei persoane care a încetat din viață, clarificarea cotelor ce revin fiecăruia din bunurile care au aparținut defunctului și ieșirea din indiviziune asupra lor (partajul), chiar dacă ceilalți moștenitori nu sunt de acord sau nu colaborează în acest sens.
Pentru ca o persoană să beneficieze de moștenirea celui decedat, nu este suficient să fie ruda, copilul sau soțul acestuia, ci pe lângă îndeplinirea condițiilor generale, trebuie și să fi acceptat moștenirea în termenul prevăzut de lege.
Cu toate acestea, acceptarea moștenirii nu este obligatorie, astfel că nimeni nu poate fi obligat să o accepte. Aici intervine termenul de „opțiune succesorală”, care reprezintă dreptul succesibilului să aleagă, în termen de un an de la data decesului defunctului (sau de 6 luni, pentru decesul intervenit înainte de 01.oct.2011), între a-şi consolida titlul de moştenitor prin acceptarea moştenirii sau desfiinţarea acestui titlu, renunţând la moştenire.
Este foarte important de știut faptul că dacă cel prezumat moștenitor nici nu acceptă, dar nici nu renunță expres la moștenire, la cererea celorlalți moștenitori interesați, instanța de judecată poate constata că persoana a renunțat tacit la moștenire, cota acestuia beneficiindu-le celorlalți moștenitori.
Prin Sentința Civilă din 11.07.2025 a Judecătoriei Suceava, instanța a hotărât înlăturarea fiului de la moștenirea părinților decedați, tocmai pentru pasivitatea de care a dat dovadă.
În fapt, instanța a reținut că fiul defuncților este plecat în Italia de cel puțin 15 ani și că nu a mai venit între timp la casa părintească.
Astfel, la înmormântarea ambilor părinți, fiica acestora s-a ocupat singură de funeralii, a luat în grijă și administrare bunurile, a achitat taxele și impozitele la primărie pentru bunurile succesorale (casa părintească, anexe, teren intravilan și extravilan), timp în care fratele său nu s-a interesat de starea locuinței și a gospodăriei părinților, ori de proprietățile rămase moștenire, reclamanta preluând toate aceste responsabilități.
Totodată, fiica s-a îngrijit de starea terenurilor, le-a folosit și le-a cultivat, a plătit facturile și a întreținut starea locuinței părintești.
Prin urmare, instanţa a constatat că potrivit probatoriului administrat în cauză, pârâtul este străin de succesiunile părinților săi prin neacceptarea moștenirilor în termenul prevăzut de lege, timp în care acesta nu a efectuat niciun act care să constituie act de acceptare tacită sau expresă.
Instanţa a constatat că unica moștenitoare acceptantă a averii rămase de pe urma părinților, este reclamanta, căreia îi revine cota de 1/1 din masa succesorală a defuncților.
Pentru aceste considerente, instanţa a admis cererea formulată de reclamantă şi l-a obligat pe pârât la plata cheltuielilor de judecată.
În speță, reclamanta a fost reprezentată de avocat Cristina Florea-Bucșă, avocat asociat în cadrul SCPA ,,Florea, Bucșă & Asociații”